Ortodoxia, după comunism
"Obârşia Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove e de la Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, din 1812-1813, când el, aflându-se în jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, a condus această biserică." Secretarul Mitropoliei, Pr. Vadim Cheibaş, ne vorbeşte despre acest moment, care coincide cu cedarea Basarabiei Imperiului Ţarist, prin Pacea de la Bucureşti.
Naşterea Mitropoliei Moldovei "noi o socotim o dată cu stăpânirea eleziastică a Mitropolitului Gavriil, care este înmormântat la Mănăstirea Căpriana" ne spune pr. V. Cheibaş. Tot el a avut ideea construcţiei clădirii Catedralei Mitropolitane (care, pe vremea sovieticilor, a fost transformată în muzeu de artă). În perioada prigoanei comuniste, viaţa bisericească din Basarabia s-a diminuat mult. Din 98 de mănăstiri a rămas una singură, Japca. "Nu ştim de ce a supravieţuit. Probabil trebuia să rămână undeva o sămânţă de credinţă." Din 1.040 de biserici au mai rămas să fiinţeze aproximativ 170. "S-a distrus masiv, s-a dărâmat. Frumoasa clopotniţă a Catedralei Mitropolitane a fost distrusă, printr-o explozie, într-o noapte, în anii ’60. Puţinele biserici şi puţinii preoţi care au rămas s-au aflat în toată această perioadă sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei."
SFINŢI LOCALI. Ne aflăm la Chişinău, în sediul cel nou al Mitropoliei, şi vorbim despre sfinţii locali care ocrotesc Moldova. "Sunt sfinţii «clasici» ai Moldovei, şi din stânga, şi din dreapta Prutului. Avem chiar o icoană a Sfinţilor Moldovei care a fost pictată în 2006, sfinţită şi instalată într-un chivot din Catedrala Mitropolitană." Între aceşti sfinţi: Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mitropolitul Dosoftei, Cuvioasa Parascheva, Cuvioasa Teodora de la Sihla, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Printre părticelele de moaşte din Basarabia se află şi cele ale sfinţilor de la Niculiţel, primite în dar de la Arhiepiscopul Tomisului sau mâna dreaptă a Sfântului Antipa Atonitul (sau Antipa Românul). De la Pr. Vadim Cheibaş aflăm că se întocmesc documentele de canonizare "pentru eventuali sfinţi şi mucenici care au pătimit ca urmare a prigoanei totalitare, atât în stânga Nistrului, cât şi în dreapta lui, o seamă de preoţi şi slujitori care au murit în temniţe. Prin serviciul securitate şi informaţii al R. Moldova am expediat o scrisoare cerând referinţe despre cei care au pătimit şi care, până în ultima instanţă, nu s-au dezis de credinţa lor în Hristos." Nu s-a primit însă un răspuns concludent, "spunându-ni-se că, în continuare, aceste informaţii se află la secret".
ÎNVĂŢĂMĂNTUL TEOLOGIC. Actualul Mitropolit al Moldovei, Vladimir, ocupă această funcţie din 1989. În perioada arhieriei sale s-au reactivat sau construit aproximativ 50 de mănăstiri şi schituri, au fost reînfiinţate 1.200 de parohii, iar numărul preoţilor hirotoniţi a ajuns la 1.030. "Nu a fost foarte uşor, pentru că vestitul seminar interbelic de la Chişinău – celebru prin Nichifor Crainic, prin Gala Galaction – se desfiinţase. Personalităţile se dezvoltă în jurul unor şcoli teologice, or, în timpul prigoanei comuniste au dispărut şi cadrele didactice, şi personalităţile care să fie un exemplu. S-a rupt continuitatea şcolilor noastre teologice. Acum nu avem un corp didactic care să întrunească toate condiţiile necesare – cadre cu doctorate în teologie etc. Bineînţeles, majoritatea lectorilor din şcolile noastre teologice şi-a făcut studiile în România, la Bucureşti, la Sibiu, la Iaşi, mai puţin în Rusia. De acum înainte se vor orienta spre Rusia, pentru că e foarte complicat să se mai obţină viză de studii în România."
BISERICA ŞI NOII COMUNIŞTI. "Atunci când la guvernare a venit Partidul Comunist, noi, biserica, ne-am înspăimântat, deoarece simpatizam curentul democratic", ne spune Pr. Vadim Cheibaş. "Însă în prima fază, preşedintele Voronin a venit într-o audienţă la mitropolit. Şi nu i-a spus decât că maică-sa i-ar fi zis următorul lucru: «Bre, băiete, dacă ai să faci rău bisericii, să ştii că n-o să te mai recunosc de fecior!». Asta i-a spus mitropolitului şi mai mult n-a comentat. După care a început rapid construcţia acestui sediu, pentru că până atunci Mitropolia Moldovei se găsea într-o clădire modestă, lângă puşcărie. Apoi preşedintele a început să facă vizite frecvente la mănăstiri, să aducă şi contribuţii financiare. După aceea a ales ca prioritate Mănăstirea Căpriana." Mai vorbim de tele şi radiomaratoane, unde s-au strâns zeci de milioane de lei moldoveneşti. "Banii vin din credinţă, dar este şi un merit al unei persoane care a reuşit să convingă. Bine, forţat sau benevol, cineva a dat banii aceştia..." Nu ştim însă ce răspuns ar da azi Mitropolia Moldovei, după întâlnirea de la 10 iulie a preoţilor cu Voronin, când s-a stabilit şi "preţul" pentru tot acest maraton al reconstrucţiilor: sprijinul, din amvon, la viitoarele alegeri!...
SOLUŢIE
"În ce priveşte disputele care există între cele două mitropolii, eu sunt de părere că e bine să rămână totul în status quo. Să nu mai existe treceri de la o mitropolie la alta. Fiecare să rămână cu ce are acum: parohii, biserici"
Pr. Vadim Cheibaş
Dialoguri
Mitropolia Moldovei (şi Patriarhia Rusă) se pare că doreşte un dialog în ce priveşte reconcilierea celor două mitropolii din Basarabia. "E un dialog care nu prea funcţionează. Partea rusească vrea, dar se tărăgănează", ne zice părintele Vadim Cheibaş. "Pentru că există deja o entitate religioasă subordonată canonic Patriarhiei Române, noi zicem că e bine să rămână în continuare aşa. Mitropolia Moldovei e autonomă faţă de Patriarhia Rusă, depindem numai prin participarea la Sinoade şi primirea Sfântului Mir." O idee care se vântură prin R. Moldova, mai ales după moartea Patriarhului Teoctist: cele două mitropolii să devină autonome de patriarhiile lor şi... apoi să se unească.
