Top 3 “V” staţiuni balneare româneşti

Top 3 “V” staţiuni balneare româneşti Staţiunile balneare pot fi o alternativă interesantă pentru cei care nu doresc să îşi petreacă vacanţa pe litoral sau în afara ţării. Cele mai multe dintre aceste staţiuni balneare fiind amplasate în zone montane sau de deal, turiştii se pot bucura de aer curat, peisaje care-ţi taie răsuflarea şi foarte multă linişte. Cei care nu au nevoie de tratamente balneare pot să meargă în excursii şi drumeţii pe trasee mai mult sau mai puţin străbătute, să se relaxeze la ştrand sau în parc. Vă propunem un Top 3 (un “podium”) al celor mai apreciate staţiuni balneoclimaterice din România, un top în realizarea căruia am ţinut seama atât de oferta de cazare şi tratament, cât şi de zona geografică şi de traseele şi obiectivele turistice din împrejurimi. Citeşte mai mult pe Vacanţierul Ro

În noaptea de Ajun...

E Ajunului Crăciunului anului 1915. Maria, fata cea mare a Anei Simion – făcută cu bărbatul dintâi, Ion Măluşanu, ăl de ţine gaterul de pe apa Dâmboviţei – o leagănă pe surioara cea mică, a treia dintre fete, Vasilica, în vârstă de numai un an. Dacă o adoarme, atunci o să poată să plece şi ea cu ceata de fetişcane, în colind, prin sat. În vremea asta, Măriuţa îngână, în loc de cântec de leagăn, o colindă. "… Sub foiţa fagului,/ Sub cetina bradului,/ E o mică, mititică,/ E Maria frumuşică./ Ea plângea şi suspina/ Că şi-a pierdut coroana…" În pragul uşii, neauzită, mama o priveşte şi lăcrimează. Fata, cât e ea de mică – are numai 10 ani –, a fost vrednică tot anul, şi-acu’, în pragul sărbătorilor, nu s-a dat în lături de la nici o treabă. Dimpreună au scuturat poclăzile, au curăţat casa şi au pregătit bucatele. Pruncul din copaie scânceşte. Parcă ar adormi, parcă nu… Mama se-apropie blând de copilă şi-o mângâie: "D-apăi, du-te, maică, de te-mbracă, pune-ţi hainele cele bune, de sărbătoare, să fii gata când or veni fetele!". Mama se-aşază ea lângă copăiţa de lemn, şi-o leagănă îngânând: "Taci, Maria, nu mai plânge,/ Căci coroana ţi-am găsit-o!/ Dar nu vreau ca să ţi-o dau/ Că ai fraţi/ Încoronaţi/ Şi surori/ Cu gălbiori"… Citește mai mult pe Vacantierul.ro

Vacanţierul

Vacanţierul... e locul unde poţi să descoperi idei minunate pentru concediile tale, locuri la care să visezi anul întreg şi spre care să te îndrepţi imediat ce ai intrat în vacanţă. Îţi spunem poveşti frumoase, în care să crezi şi care să te inspire, îţi sugerăm destinaţii, îţi dăm sfaturile potrivite şi te îndrumăm la nevoie, ca să poţi imagina cea mai frumoasă vacanţă pentru tine şi ai tăi. Nu e un site de agenţie, ci pagina unui grup de entuziaşti care-şi mărturisesc bucuriile vacanţelor şi-ţi pun la îndemână experienţa lor de vilegiaturişti. De vacanţieri, care-va-să-zică.

"Îşi iubesc mai mult ţara cei care sunt lipsiţi de ea"

O victorie asupra felului de a fi al românului, care, îndeobşte, începe un lucru şi nu-l duce la bun sfârşit. Cea de a cincisprezecea ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti este un argument că românii "sunt în stare să producă continuitate", spunea unul dintre participanţii la evenimentele care au strâns, la Alba Iulia, în preajma Zilei Naţionale, reprezentanţii comunităţilor româneşti din întreaga lume.
Preşedintele Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, prof. dr. Victor Crăciun, aprecia că "activitatea Congresului nu trebuie să se desfăşoare numai în ceea ce priveşte spiritualitatea românească, dar este semnificativ faptul că mari personalităţi româneşti, de-a lungul vremii, au locuit în străinătate şi au creat acolo opere pentru viitorul României, în contextul universalităţii". A-i avea "acasă" pe românii de dincolo de graniţe - fie că vorbim despre cei stabiliţi în străinătate de o generaţie sau mai multe, fie că ne referim la comunităţile româneşti din ţările vecine - este cu atât mai emoţionant cu cât asta se întâmplă în fiecare an pe 30 noiembrie, de hramul Apostolului Andrei, cel care i-a creştinat pe români, se întâmplă pe 1 decembrie, de Ziua Marii Uniri. Congresul din acest an - care a fost în pericol să nu se mai ţină - a probat că avem suficiente resurse naţionale "prin care să producem atât efectele stimulatoare în interiorul românităţii, cât şi anticorpii împotriva a ceea ce se vrea o continuă negare şi abuzare a spiritului şi sufletului românesc", spune gen. (R) dr Mircea Chelaru.
Am fost de faţă, zilele acestea (29 noiembrie - 2 decembrie) la întâlnirea celor câteva sute de români care s-au adunat, la "rădăcina neamului românesc", aducând în discuţie problemele cu care fiecare comunitate se confruntă, ce poate face ţara pentru ei, ce pot ei face de departe pentru ţară.
"Toate dramele ni se trag de la aşezarea noastră geografică", spunea scriitorul de dincolo de Prut, academicianul Nicolae Dabija. "Basarabia s-a nimerit în drumul expansionist al Rusiei către Constantinopol. Iar visul Rusiei - pe care încă nu l-a abandonat - ne creează probleme în continuare... Nu ştiu de ce, dar îşi iubesc ţara mai mult cei care sunt lipsiţi de ea. Se creează impresia că mişcarea românească e mai puternică în afara graniţelor, decât în ţară. Se ştie că ortodocşii pun icoanele cu faţa spre Răsărit. Basarabenii îşi întorc icoanele cu faţa la Apus, pentru că într-acolo e România.

Citește articolul integral pe blogul Românii de lângă noi.

8 zile in Basarabia.

8 zile in Basarabia. O calatorie de suflet, cu Caravana 2007 a Jurnalului National. 8 zile in "Celalalt Univers" numit Basarabia, Republica Moldova sau "Moldova-de-dincolo". De dincolo de Prut.
Dintre toate temele jurnalistice pe care le-am fi putut alege, ne-am indreptat spre spatiul religios, pentru ca renasterea Basarabiei incepe cu renasterea ei religioasa. Iar asta se intampla acolo, in locurile unde 99 de manastiri si aproape o mie de biserici au fost mazilite de comunisti. Acolo unde mai mult de treizeci de manastiri si aproape o mie de biserici au revenit la rosturile lor, in ultimii 15 ani.
Incercam sa va deschidem o poarta spre o Basarabie profunda, alta decat cea prea ades palmuita in presa din Romania si din lume. Alta decat cea hulita. O Basarabie in deruta (la suprafata), asa cum am fost si noi 15 ani. Dar si o Basarabie capabila de schimbari (si reintoarceri) esentiale (asa cum noi insine am fost).
E un tinut pe care va indemnam sa-l cunoasteti altfel decat cum l-ati stiut pana acum, atingandu-va, in trecere, de basarabenii care vin in Romania sa se scoleasca, sa castige un ban ori sa ceara cetatenia romana. Sa-l cunoasteti prin locurile lui sfinte! Iar daca, dupa ce veti citi, veti simti nevoia unui pelerinaj in Basarabia, atunci abia cunoasterea va deveni si una calitativa.