Mănăstire cu hramul unei sfinte române
Dacă maica Macaria ar fi acum lângă noi ar spune că aşa a fost rânduit de Cel de Sus să scriem despre mănăstirile din Mitropolia Basarabiei – cea reactivată cu sprijinul Patriarhiei Române şi a Patriarhului Teoctist acum 15 ani – tocmai în ceasurile acestea de sfâşietoare durere pentru Biserica Ortodoxă Română. "Prea Fericitul Teoctist este un om al păcii. Totul trebuie făcut cu încetul, ca să nu iasă tulburare…", ne spunea maica Macaria, pe care am întâlnit-o la Mănăstirea Ulmu, dincolo de Prut, în luna iunie. Ca şi cea de la Durleşti, este una dintre primele care se ridică aici, în noua existenţă a mult încercatei Mitropolii a Basarabiei. "În 1992, când s-a reactivat mitropolia, mănăstirile vechi intraseră deja în jurisdicţia Mitropoliei Moldovei, care ţine de Patriarhia Rusă, aşa că noi ridicăm acum biserici şi mănăstiri de la temelie."
CUVIOASA TEODORA. Mănăstirea Ulmu are hramul Cuvioasei Teodora de Sihla – ca şi Catedrala mitropolitană de la Chişinău. "O sfântă română, ale cărei moaşte din cine ştie ce motive s-au înstrăinat şi se află acum în peştera de la Lavra Pecerska. Am auzit că ucrainenii au ascuns moaştele, pentru că se aud voci care o cer acasă. O cere Mănăstirea Sihăstria şi o cere Sihăstria Sihlei, o cer canoanele, toate strigă după ea: «Vino acasă!». Dar probabil că nu e încă voia sfintei şi a lui Dumnezeu ca moaştele ei să vină acasă." La 7 august este hramul cuvioasei. "Noi avem duhovnic pe părintele exarh Clement de la Iaşi. El va sluji de hramul cuvioasei la Iaşi, dar noi, aici, ţinem slujbele pe vechi şi va veni la 20 august să o pomenim, când e hramul la mănăstire."
PE STIL VECHI. O întrebăm pe maica Macaria de ce în Mitropolia Basarabiei, care este pendinte de Patriarhia Română, se ţin slujbele "pe vechi", ca şi în Mitropolia Moldovei. "Nu peste tot se face aşa, dar noi am hotărât să le ţinem pe stil vechi, pentru că nu este bine să zăpăceşti oamenii dacă ei aşa au apucat." S-a luat această hotărâre chiar dacă toate cele trei măicuţe – cât înseamnă obştea mănăstirii – vin din România, de la Mănăstirea Guranda, judeţul Botoşani. "Am fost toate trei la Mănăstirea Miclăuşeni, apoi la Guranda şi acum am primit ascultare să fim aici", ne spune maica Macaria, care însă, spre deosebire de stareţă şi de cea de-a doua călugăriţă, este totuşi originară din Basarabia, din Suseni. "Eu am trecut prin cinci mănăstiri, dintre care patru în România. Am urmat ascultările ce mi s-au dat. Am plecat în România la studii şi acolo mi-am găsit chemarea", ne mai spune. Reîntoarcerea în Basarabia a considerat-o firească, "pentru că noi, maicile, avem răspundere ascultărilor ce ni se cer. Aici, la Ulmu, am găsit totul ridicat, iar acum se pictează biserica. Nu mi-e greu, deşi acum maicile celelalte sunt mai mult la studii în România".
FORFOTA. Maica ne povesteşte că la Ulmu au existat, la început, mici şicane din partea preotului de la biserica aparţinătoare de Mitropolia Moldovei. Dar nu s-au întâmplat totuşi fapte grave, ca în alte părţi. "Am vorbit cu părintele de la biserica din sat şi l-am făcut să înţeleagă că important este ca locuitorii din sat să vină la biserică, indiferent în care biserică se duc. Atunci când eşti prezent la Liturghie, Dumnezeu lucrează", ne spune. Despre conflictul deschis dintre cele două mitropolii are propria opinie: "Cred că toate sunt cu rânduiala lui Dumnezeu şi nu se ştie dacă nu cumva, prin această forfotă, se va alege ceva. În multe locuri, parohiile au trecut la Mitropolia Basarabiei. Sunt fapte care deranjează, pe care nu e cazul să le numesc eu acum, şi care îi fac pe credincioşi să ceară trecerea la Mitropolia Basarabiei. Eu cred că totul e lucrarea lui Dumnezeu, care se face încetul cu încetul, ca şi oţetul. Noi trebuie să avem răbdare...".
"Scopul călugărului este de a avea mereu mintea trează. Asta, în limbaj teologic, se numeşte «trezvie». Dacă mintea hălăduieşte pe unde vrea ea, atunci călugărul nu se deosebeşte cu nimic de mireni. El trebuie să aibă mintea lipită de Dumnezeu"
maica Macaria
Sfinţii de pe harta României reîntregite
Pe holul îngust ce duce spre chilia maicii Macaria aveam să aflăm un document surprinzător. O hartă a României reîntregite, pe care toţi sfinţii români apar cu chipul şi numele lor, fiecare la locul naşterii sau al afirmării sale. Aflăm că harta aceasta a fost dăruită Mănăstirii Ulmu de Vlad Cubreacov, cunoscut politician basarabean şi nimeni altul decât cumnatul maicii Macaria. "În familia noastră, fraţii şi surorile au studii superioare", ne povesteşte măicuţa. "Surorile mele sunt profesoare de limba română. Ele m-au îndemnat să fac studiile în ţară, mi-au vorbit de Ştefan Vodă, de Mihai Viteazul. Noi nu ştiam despre ei la şcoală. Atât îmi era de urâtă Sala 12, în liceu, pentru că ştiam că acolo fac atâtea istorii – a URSS, a Moldovei etc. –, dar nu şi istoria românilor. Dar în familia mea am fost învăţaţi că suntem români, că am fost asupriţi de ruşi şi trebuie să ne afirmăm identitatea proprie. Pentru că la şcoală ni se zicea că Rusia este mama noastră..."
